Insula Paștelui (sau Rapa Nui) este o insulă polineziană din sud-estul Oceanului Pacific, aflată în cel mai sud-estic punct al triunghiului polinezian. Teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, Insula Paștelui este faimoasă pentru cele 887 de statui monumentale, denumite moai, statui create de către primii locuitori ai insulei. Rapa Nui este considerată de către UNESCO drept patrimoniu universal, cea mai mare parte a insulei fiind declarată Parc Național (Parcul Național Rapa Nui).

       Numele de „Insula Paștelui” a fost dat de către exploratorul olandez Jacob Roggeveen, primul vizitator european, care a descoperit insula în duminica Paștelui din 1722 în vreme ce căuta o altă insulă (Insula lui Davis) și a denumit-o Paasch-Eyland (Insula Paștelui în olandeză).[4] Numele oficial al insulei, în limba spaniolă, este Isla de Pascua, ceea ce înseamnă chiar „Insula Paștelui”.

         Istoria insulei Rapa Nui este frământată și controversată. Locuitorii săi au îndurat în decursul vremii perioade de foameteepidemiirăzboaie civile, raiduri ale căutătorilor de sclavicolonialism, despădurire aproape totală, declin demografic în câteva rânduri. Cu toate acestea, pascuanii au lăsat o moștenire culturală care le-a adus o faimă invers proporțională cu numărul lor.

          Insula Paștelui a fost anexată de către Chile pe data de 8 septembrie 1888 de către Policarpo Toro, prin „Tratatul de Anexare al Insulei” (Tratado de Anexión de la isla). Actul a fost semnat de către Toro, reprezentând guvernul chilian, și de către Atamu Tekena, desemnat ca „Rege” al Insulei Paștelui de către guvernul chilian. Unii dintre pascuani contestă, astăzi, validitatea acestui act.

         Cu siguranta, cele mai impresionante lucruri de vazut pe insula sunt ahu, grupurile de moai din zonele costale ale insulei, dar si multi moai individuali aflati mai in interior, care nu au mai fost transportati pana la destinatie, din motive necunoscute. De asemenea, o vizita in zona muntoasa de unde aceste statui erau taiate si sculptate, este extrem de interesanta. Insa insula are si plaje, traditii vechi polineziene, sarbatori populare care merita vazute, cum ar fi cea in care localnicii se intrec la coboratul muntelui pe busteni, un sport palpitant si care pare destul de primejdios. Noi am fost impresionati in mod deosebit de dansurile si cantecele locale, care seamana destul de mult cu cele pe care le-am vazut in Hawaii, Tahiti sau Noua Zeelanda (toate locuite de populatii din acelasi grup, al popoarelor polineziene, sapte culturi importante din acest grup fiind imprastiate in insulele Pacificului, mai ales in Pacificul de Sud).

        Un sejur in Insula Pastelui nu trebuie sa fie foarte lung, 4-5 zile sunt absolut de ajuns, iar in aceste zile, vizitele la statuile imprastiate peste tot pe insula, completate cu seri traditionale, cu cantece si dansuri locale, iti umplu tot timpul.

        Pot spune ca merita vazuta aceasta insula, este destul de departe, in special pentru cei care vor sa descopere ceva nou si sa cunoasca istoria acestei insule nu au nimic de pierdut.Puteti sta linistiti aici cateva zile si sa descoperiti povestile locului si sa va plimbati pe cea mai indepartata insula din lume.

Pin It on Pinterest